Principiile Dreptului: Diferență între versiuni
Pagină nouă: Termenul ,,principiu” vine de la cuvântul latin ,,''principium''” care poate însemna ,,început, obârșie”, având considerația de element fundamental. Principiul nu are origine; căci din principiu se nasc toate, iar el nu se poate naște din nici un alt lucru. === Principiul libertății === Se poate afirma că dreptul trebuie să aspire permanent spre maximum de libertate. În același timp, dreptul trebuie să găsească mijloacele cele mai potrivite pent... |
Fără descriere a modificării |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Termenul | Termenul „principiu” vine de la cuvântul latin ,,''principium''” care poate însemna ,,început, obârșie”, având considerația de element fundamental. Principiul nu are origine; căci din principiu se nasc toate, iar el nu se poate naște din nici un alt lucru. | ||
Principiile fundamentale ale dreptului sunt elemente centrale care ghidează interpretarea și aplicarea normelor juridice. Printre acestea se numără: | |||
=== Principiul libertății === | === Principiul libertății === | ||
Dreptul trebuie să fie un garant al libertății, oferind mijloacele necesare pentru realizarea acesteia într-un cadru just. Libertatea individuală este fundamentală pentru crearea unor relații sociale echitabile. | |||
Se poate afirma că dreptul trebuie să aspire permanent spre maximum de [[libertate]]. În același timp, dreptul trebuie să găsească mijloacele cele mai potrivite pentru realizarea libertății, ceea ce înseamnă că ,,Idealul de [[justiție]] trebuie fundamentat pe principiul libertății individuale, singurul care poate duce la relații sociale cât mai drepte”. | Se poate afirma că dreptul trebuie să aspire permanent spre maximum de [[libertate]]. În același timp, dreptul trebuie să găsească mijloacele cele mai potrivite pentru realizarea libertății, ceea ce înseamnă că ,,Idealul de [[justiție]] trebuie fundamentat pe principiul libertății individuale, singurul care poate duce la relații sociale cât mai drepte”. | ||
=== Principiul justiției === | === Principiul justiției === | ||
Justiția este echilibrul dintre interesele individuale și cele colective. Ea constituie fundamentul pe care se bazează construcția dreptului de-a lungul timpului. Justiția nu este doar o valoare teoretică, ci o realitate socială, menită să asigure ordinea și pacea socială. | |||
Justiția se înfățișează ca o stabilitate între interesele individuale și interesele comune, stabilitate care presupune o relație profundă între libertate și [[justiție]]. În plan social, justiţia reprezintă cel mai înalt principiu care stă la baza constructivă, în timp, a dreptului. | Justiția se înfățișează ca o stabilitate între interesele individuale și interesele comune, stabilitate care presupune o relație profundă între libertate și [[justiție]]. În plan social, justiţia reprezintă cel mai înalt principiu care stă la baza constructivă, în timp, a dreptului. | ||
=== Principiul egalității === | === Principiul egalității === | ||
Ca principiu de drept egalitatea presupune tratarea tuturor oamenilor în mod egal, de unde concluzia potrivit căreia ''nimeni nu este mai presus de lege''. | Acest principiu impune tratarea egală a tuturor indivizilor în fața legii, însemnând că nimeni nu poate fi deasupra acesteia. Egalitatea juridică reprezintă una dintre cele mai vechi și mai fundamentale aspirații ale dreptului. Ca principiu de drept egalitatea presupune tratarea tuturor oamenilor în mod egal, de unde concluzia potrivit căreia ''nimeni nu este mai presus de lege''. | ||
=== Principiul responsabilității === | === Principiul responsabilității === | ||
Exprimând un act de angajare a individului în contextul relațional social, responsabilitatea se înfățișează ca un fenomen social. Responsabilitatea este considerată, stabilită şi evaluată nu în chip abstract, ci având în vedere determinarea unui anume comportament al individului față de alți indivizi, al individului față de societate și al societății față de individ. | Responsabilitatea este legată de angajamentul individului în raport cu ceilalți membri ai societății și cu societatea însăși. Este un concept social ce depășește limitele individuale, implicând respectarea unor reguli în contextul relațiilor interpersonale. Exprimând un act de angajare a individului în contextul relațional social, responsabilitatea se înfățișează ca un fenomen social. Responsabilitatea este considerată, stabilită şi evaluată nu în chip abstract, ci având în vedere determinarea unui anume comportament al individului față de alți indivizi, al individului față de societate și al societății față de individ. | ||
Versiunea de la data 12 octombrie 2024 21:24
Termenul „principiu” vine de la cuvântul latin ,,principium” care poate însemna ,,început, obârșie”, având considerația de element fundamental. Principiul nu are origine; căci din principiu se nasc toate, iar el nu se poate naște din nici un alt lucru.
Principiile fundamentale ale dreptului sunt elemente centrale care ghidează interpretarea și aplicarea normelor juridice. Printre acestea se numără:
Principiul libertății
Dreptul trebuie să fie un garant al libertății, oferind mijloacele necesare pentru realizarea acesteia într-un cadru just. Libertatea individuală este fundamentală pentru crearea unor relații sociale echitabile.
Se poate afirma că dreptul trebuie să aspire permanent spre maximum de libertate. În același timp, dreptul trebuie să găsească mijloacele cele mai potrivite pentru realizarea libertății, ceea ce înseamnă că ,,Idealul de justiție trebuie fundamentat pe principiul libertății individuale, singurul care poate duce la relații sociale cât mai drepte”.
Principiul justiției
Justiția este echilibrul dintre interesele individuale și cele colective. Ea constituie fundamentul pe care se bazează construcția dreptului de-a lungul timpului. Justiția nu este doar o valoare teoretică, ci o realitate socială, menită să asigure ordinea și pacea socială.
Justiția se înfățișează ca o stabilitate între interesele individuale și interesele comune, stabilitate care presupune o relație profundă între libertate și justiție. În plan social, justiţia reprezintă cel mai înalt principiu care stă la baza constructivă, în timp, a dreptului.
Principiul egalității
Acest principiu impune tratarea egală a tuturor indivizilor în fața legii, însemnând că nimeni nu poate fi deasupra acesteia. Egalitatea juridică reprezintă una dintre cele mai vechi și mai fundamentale aspirații ale dreptului. Ca principiu de drept egalitatea presupune tratarea tuturor oamenilor în mod egal, de unde concluzia potrivit căreia nimeni nu este mai presus de lege.
Principiul responsabilității
Responsabilitatea este legată de angajamentul individului în raport cu ceilalți membri ai societății și cu societatea însăși. Este un concept social ce depășește limitele individuale, implicând respectarea unor reguli în contextul relațiilor interpersonale. Exprimând un act de angajare a individului în contextul relațional social, responsabilitatea se înfățișează ca un fenomen social. Responsabilitatea este considerată, stabilită şi evaluată nu în chip abstract, ci având în vedere determinarea unui anume comportament al individului față de alți indivizi, al individului față de societate și al societății față de individ.